Deci ...

Care e ideea cu blogu asta? Am inceput sa "republic" unele posturi de pe blogu meu alea care zic eu ca merita. Le mai retusez, editez ... mai adaug unele pasaje ... ati prins voi ideea ca doar nu sunteti prosti sau femei ...

26 iulie 2008

La Multi Ani!!!

***
Hai, La Multi Ani!!!
Nu mai stiu a cui e ziua,
Dar a cui e noaptea ?? ...
...
Dau doua beri goale pentru una plina
***

O.C.S. - 2 beri goale


************************************

Psihologu amator de serviciu
______________________

Mdea ... fuck ppl ... nu pe toti ... pe majoritatea. Nu, nu e inca un post frustrat: zomg ... ei sunt vinovati pt problemele mele. Nu e un fuck ppl zis in ura sau manie. E un fuck ppl zis cu calm si ratiune ... ma rog ... cat poate fi la mine. 
Sa dau si motive ... asa ar fi logic nu ... mda ... da' le stie toata lumea. Mai are rost sa le enumar ?
Hai sa dau unele indirecte sa zic. Nu vreau sa fac nimic din ce nu vreau ca sa ma placa audienta generala, nu vreau sa ma cenzurez. Nu ma intereseaza sa am "fani", nu vreau aprobarea nimanui si nu am vrut-o niciodata. Si ... daca ma gandesc mai bine e bine ca a fost asa ... daca adun plusurile cu minusurile. Ba din contra incepe din ce in ce mai putin imi pese. Da' de ce as face-o ... de ce sa fac ceea ce altii considera a fi normal.
Oamenii se conformeaza standardelor altora pentru ca le e frica sa gandeasca pentru ei. Sau pur si simplu nu sunt capabili. Din partea mea n-aveti decat sa va traiti viata mai previzibila ca o "comedie romantica" hollywoodiana. Daca faptul ca majoritatea cretinilor te aproba in ceea ce faci nu inseamna ca asta e "calea". Nici intr-un caz nu iti va aduce "fericirea". Ce dreacu o mai fi si aia. Traieste-ti viata in frica fraiere. Mi-e mila de tine. 
Multi nu isi vor pune niciodata problema asta. Nu cred insa ca atat multi pe cat ar crede astia care daca au citit o poezie de Bacovia se cred intelectuali iar restul muritorilor gandaci ce nu merita sa respire acelasi aer cu semi-zeii. Vad asta pe marea majoritate a blogurilor. Patesc si eu ... e inevitabil. Chestii/oameni te enerveaza la un moment dat. Da de aici pana la "ura de clasa" e totusi un pas care nu ar trebui trecut. Generalizarile nu functioneaza in totdeauna desi si eu sunt un mare fan al generalizarilor si ma ghidez destul de mult dupa ele. 
Mergi cu autobuzu te enerveaza stiu eu ce pensionar sau stiu eu ce nespalat. Din motive legitime. Nu zici nimic, stai cu castile in urechi, ajungi acasa scrii un post suparat si gata problem solved. Problem solved ? Oare. Da' mai exact ce ai rezolvat. In afara sa iti calmezi, momentan, nervii. In fine ... eu nu stiu ce ar trebui sa faci ... da nici sa iti faci nervi de fiecare data nu cred ca te ajuta cu ceva. 
Exemplu asta cu transportu in comun e cel mai bun. Nu am vazut blog, si ma refer la cele cat de cat decente sau citibile, care sa nu aiba post pe subiect. Chiar ii ziceam lu tzapu zilele astea ca ar trebui sa merg mai des cu tramvaiu sa am subiecte.
Majoritatea oamenilor zic eu se confrunta cu problema asta la un moment dat. Nu stiu cati insa aleg "calea cea dreapta". Nu ca as sti eu care e. Da nu cred ca frustrarea, depresia, si comportamentele "anti-sociale" adolescentine clasice sunt raspunsul. Desi poate trebuie trecute prin ele. Da' trebuie si trecute de ele. In fine. 
Un gen de raspuns e ca la un moment dat nu iti mai pasa de nimeni. De nimeni adica nu mai asculta de nimeni chiar si cei de care ar trebui. Ca nici nu poti sa traiesti de capu tau, nu ai dreptate tot timpu, nu toata lumea iti vrea raul. De genul asta de oameni imi pare cel mai rau. Ca ii vezi ca ar putea fi altfel ar putea fi mai impacati cu ei insisi. Si cand a fost cazu am incercat sa ii ajut (instinctu meu de maica tereza venit din aroganta si egoism bla bla ... mai am posturi pe tema). Da' pe ei e cel mai greu. Si de cele mai multe ori esuezi si nu reusesti decat sa te enervezi si pe tine si pe ei eventual chiar sa ii indepartezi de tine. E un risc pe care mi l-am asumat, nu a iesit bine tot timpu, da' pe viitor tot asa o sa fac ... M-am impacat cu gandu pana la urma.


*********************

I don't care if you don't
______________________

I don't care if you don't,
I don't care if you don't,
I don't care if you don't care.
Vers misto cu doua intelesuri la fel de bune si adevarate.


**************************************

 THE END
____________

The End !!!



**************************

...
________________

... or is it. In an truly surprising twist of fate, all thou in classic hollywood fashion, the tides may have turned in the last minute and our hero may still save the day and get the girl.
Or maybe life isn't made in hollywood and this may not be the tides turning but rather the last twitch, the final uncontrolled reflex of a, otherwise, long dead body. The final cautionary words or just the unintelligible muttering of a dieing beast. The beast that was mortally wounded long time ago, that was expected to die quietly and out of sight. Yet this was a proud beast one that would not die in misery. It screamed and struggled, it lashed out at the ones waiting for it to die maybe with more vigor and indeed more madness than even before. But it would not last. You can't defeat fate with will alone. After a while it's violent struggle was reduced to a mere whine a quiet cry till finally it was heard no more. But even then it refused to die. It gained strength occasionally, taunted by the false illusion of hope. Cruel, cold, merciless hope. But it dared not hope to high. It merely wished, not to regain it's full strength, witch now seemed impossible even to the stubborn beast, but to at least live. The fire in it's heart may never be a blaze again but a gentle flicker may be enough. But even it didn't believe that to be true. What a life would that have been for a beast that once soured the skies, that knew no limits or boundaries, that no one could tame. It had to die and it knew it. But it would not die quietly. It's death would have meaning, it will not be forgotten. But it's not it's death but rather it's life that should be praised and remembered.
This beast may be now truly and finally dead and the cries of it's ghost may still haunt these places from time to time. But maybe now that it's death and struggle may be put behind it's life may have the center stage again. But we should not dwell in memories for too long. While today may have been the last for this beast, it's agony finally calmed, things may not as grim as they would seem.
The beast may rise again one day like the mighty Phoenix. This beast would have the soul of the old one, it's pride and stubbornness but it would nonetheless be a new and different beast.
But as it happens in life the new beast may be a mere imperfect copy, an unworthy reincarnation of the old one one that would never rise to the glory and power of the old one. And this new beast may also die one day another step in an seemingly never ending cycle. Yet my hope is that indeed one of these reincarnations may break this cycle. It will be impossible to hurt, impossible to kill it would rise beyond mortality because this beast is no ordinary beast. This beast is above all a symbol, an idea, a hope. And symbols cannot be destroyed, ideas cannot be silenced, hope cannot be killed.
The Day of the Beast will come again and when it does I will be there prepared.

***********


pe 21 da ... toate ... si fiind in legatura le-am pus la un loc ... interesant(ironic de fapt) ca le pun cam de ziua mea ... in fine ... n-am ce sa adaug. Era 'The end' nu ?





4 comentarii:

Ana spunea...

am citit si eu un pic p-aci pe la tine si ma tot intreb daca chiar iei lucrurile asa relaxat precum dai senzatia? nu esti deloc furat de ...cum sa le zic... necesitati sociale, "la moda/in trend", prostioare care te spala pe creier?!
dezorientat vre-un pic sau te-ai lamurit ca asta e oricum situatia?
si mai am o ultima intrebare, daca ai vrea ca ceea ce scrii sa scimbe ceva, in cineva (oricine ar fi acela) in bine in principiu?
doar curioasa, poti sa ma ignori, nu o sa fie tragic :)

darcu spunea...

Daca iau lucrurile atat de relaxat. Cam da ... sa stii. Sunt daparte de ideal dar parca ... stau mai bine ca altii. Uitat-te la ultimul post. De pe alalt blog.
Dezorientat. N-am inteles exact in legatura cu ce. In orice caz sunt foarte dezorientat in legatura cu orice. Nu stiu nimic, nu cred nimic, nu am nimic pe care sa nu-l pun la indoiala. Da ... sunt foarte dezorientat.
As fi foarte fericit daca as sti ca am schimbat pe cineva in bine. Sau macar ca l-am facut sa gandeasca chiar daca nu e de acord cu mine. Dar nu de asta scriu. Nu e nici in top 3 motive. Si nu as vrea ca cineva sa ia de bun ce cacat mananc io aici. Jumate din timp nici io nu ma cred ajung sa ma razgandesc dupa juma de post sau dupa doua zile am o parere total diferita.
Nu am obiceiu sa imi ignor cititorii ... sunt prea putini :).

Ana spunea...

ma bucur ca nu-ti ignori cititorii.
apreciez :)

voi astia cu cate 2 blogguri... :P

darcu spunea...

Noi astia cu doua bloguri :) ...
E unu si acelasi, mai exact asta e alalt lasat la macerat si apoi extrasa esenta lui. Sirop de S.A.P.P.2xD. :P
Sau daca vrei o analogie mai moderna. Asta e varianta DVD deluxe extended edition cu tot cu comentariile autorilor ... ('lui) -> ca e numa unu ... ai inteles tu ideea.
Succesuri.

Pi.eS. aI'm beac madarfacars.